miercuri, 30 noiembrie 2011

"N-ai ambitie daca nu faci asta"

De cate ori nu ati auzit provocarea asta? E ca si cum cineva te intarata sa faci ceva, convins fiind ca propriul orgoliul  va reactiona cu siguranta la acest "stimul".

Povestea de azi este legata de ambitie.

Chiar daca nu este de actualitate (cazul sau dateaza de prin 2003), David Smith poate fi un bun exemplu de "ASA DA".

Pe scurt: tipul cantarea 285 kilograme, suferea de depresie, fusese abandonat de prieteni...pana intr-o zi cand....puteti urmari mai jos transformarea lui exceptionala

Drumul lui David de la 285 kg la 103!!

marți, 29 noiembrie 2011

Cine vrea sa traiasca 150 de ani?

Spuneam intr-o postare anterioara ca mi-as dori sa apuc sa-mi vad nepotii si sa fiu si intreg la minte. Dar sa traiesc 150 de ani....? Wow... cum o fi?

Evenimentul zilei ne flutura pe la nas o "dieta-minune", care, eventual, ne-ar transforma in povestea Bellei si a lui Edward din faimoasa serie cu Vampiri.

S-o luam sistematic....

"Cele mai multe dintre bolile de care suferim sunt rezultatul alegerilor noastre în materie de alimentaţie şi stil de viaţă" .


"Specialistul (dr. Robert Young) este de părere că organismul se îmbolnăveşte şi îmbătrâneşte atunci când este <<atacat>> de stres şi de factori poluanţi, dar şi de acizii reziduali produşi de metabolism" .


"Dieta alcalină, care constă în consumul preponderent de salate, legume şi fructe verzi şi renunţarea la alimentele acide, precum carnea de porc şi de pasăre, produsele lactate, ouăle, sau cerealele, încetineşte ritmul de funcţionare a organismului şi amână îmbătrânirea, fără a priva organismul de nutrienţii de bază, spune Young".
"Young spune că pentru a vindeca sau preveni o afecţiune, trebuie să refacem alcalinitatea iniţială a corpului, deci să eliminăm sursele de aciditate. "Nu spun neapărat «nu mai mâncaţi carne», dar trebuie să înţelegeţi riscurile la care vă supuneţi. Dacă totuşi mâncaţi, mestecaţi bine, consumaţi o cantitate redusă şi adăugaţi o porţie de vegetale".



"Şansele de vindecare ţin de trei factori principali: nivelul de toxicitate, stadiul în care se află boala şi modul de gândire al pacientului. Nivelul de toxicitate se măsoară prin intermediul testelor obişnuite de sânge, a unor teste de PH din salivă şi urină şi a unor investigaţii imagistice.

Foarte important este şi momentul în care un bolnav decide să opteze pentru un astfel de tratament. În cazul cancerului, de exemplu, pentru ca şansele de vindecare să fie maxime, este indicat ca programul să înceapă înainte ca pacientul să fi făcut chimioterapie"

"Celor care apelează la dieta alcalină, dar nu pot consuma cantitatea de vegetale indicată de specialist li se indică o serie de suplimente. Acestea au la bază o pudră concentrată de vegetale (ierburi, legume şi/sau fructe) care se dizolvă în apă. Pacienţii trebuie să consume zilnic între 4 şi 6 litri din acestă băutură. Apa plată obişnuită trebuie înlocuită".


Si nu in ultimul rand.....



"O atenţie deosebită trebuie acordată şi exerciţiului fizic. Dacă nu puteţi face sport, se recomandă plimbările în aer liber, masajul, termoterapia, hidroterapia sau sauna cu raze infraroşii"


luni, 28 noiembrie 2011

Cat ma costa sa fiu sanatos?

Recunosc, e o intrebare capcana. Dar, curios, nimeni nu se intreaba acest lucru decat atunci cand e un pic cam tarziu. Prin tarziu inteleg feed-back-ul primit de la medicul ce tocmai a terminat consultatia. Tu fiind pacientul.

"Da, analizele nu au iesit foarte bine, trebuie sa luati medicamentele X, y sau z, trebuie sa renuntati la asta, asta si asta si trebuie sa faceti asta de w ori pe zi". Suna familiar?

Mai mult, in descrierea de mai sus, apare un cuvant interesant: "TREBUIE". Asta inseamna ca deja ne-am pierdut o parte din libertatea de care se bucura organismul nostru, iar de acum altcineva ne conduce.

Revenind la intrebarea din titlul acestei postari...ce alegem? Un CASCO mic si degetele incrucisate sperand  ca nu ni se va intampla niciodata nimic sau, dimpotriva, un CASCO mai mare si diminuarea riscurilor viitoare?

Ah, si ar mai fi o chestie...mai mult ca sigur ati avut de-a face cu spitalele romanesti. Nu este tocmai genul de loc in care ai vrea sa petreci prea mult timp.

Si-atunci....? Cat ne costa sa fim sanatosi?

vineri, 25 noiembrie 2011

De ce vreau sa fac asta?

Asa cum am anticipat in prima postare, "atacul" meu asupra grasimilor are doua motivatii:

1. Eliminarea surplusului de kilograme.

Toata lumea a auzit despre faimosul IMC (indice de masa corporala), aceste trei litere puse parca in rolul unui judecator nemilos, incoruptibil, si care are intotdeauna dreptate. Sau, altfel spus, acest IMC estimeaza cam care ar fi sansele noastre sa apucam sa ne jucam cu nepotii, sa avem o batranete linistita, fara incidente de genul infarct, diabet si alte chestii "neimportante".

Ei, acest IMC, in cazul meu, nu a fost prea prietenos :). Daca ar fi sa imprumut cativa termeni juridici, m-as afla in situatia in care as fi nevoit sa fac inchisoare, dar cu suspendare. In termeni medicali, verdictul a sunat  ceva de genul...supraponderal.

Optimistii ar spune, "eh, sigur, se poate si mai rau. Nu e chiar atat de grav". Pentru cei care se regasesc in aceasta categorie, acest blog nu li se adreseaza.

Am dat o cautare pe un motor de cautare, "supraponderabilitate". Practic, am vrut sa vad la ce riscuri ma expun. Bine, nu inseamna neaparat ca ma si pot imbolnavi, dar...sansele exista. La fel ca un CASCO pentru masina. Iata ce am gasit:

http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/supraponderabilitatea_7617

Nu vreau sa-mi inchipui cum arata lista asta pentru o persoana obeza sau care sufera de obezitate morbida.

2. Schimbarea alimentatiei


Ok, presupun ca am scapat de numarul de kilograme dorit. Prin activitate fizica, diete, etc. Cum ma mentin? Cum reusesc sa nu le pun la loc? Sunt doar cateva intrebari la care sper sa gasesc un raspuns si sa-l impartasesc aici.

Cred ca 85% din persoanele pe care le cunosc si au tinut un regim, la un timp extrem de scurt au cazut iar in "pacat". Practic, s-au autopacalit. Si-au pacalit inima, creierul, sanatatea.

Ei, adevarata provocare, pentru mine, cel putin, va fi aceasta parte. Pentru ca nu slabirea in sine este dificila, ci procesul de mentinere de dupa.  

joi, 24 noiembrie 2011

In loc de inceput

The Fat Breaker...sau mai romaneste "Distrugatorul de grasimi". Poate ca nu e cea mai fericita interpretare, insa exprima exact viitoarele mele intentii.

N-am fost niciodata un om slab. Fizic vorbind :). N-am avut un corp de invidiat. Nu pot spune nici ca am suferit foarte tare pe tema asta. Sigur, au fost momente cand ma uitam cu jind la "patratelele", "trapezurile" si alte figuri geometrice ale altora, dar...n-am facut o obsesie din asta.

Pana acum.

Am pus un pariu cu mine insumi. Vreau sa vad in ce masura si prin ce metode o persoana "pufoasa" se poate transforma. Lupta nu va fi usoara. Pentru ca nu intentionez doar sa ard niste kilograme ci vreau sa incep un nou stil de viata, din punct de vedere alimentar.

La fel ca in orice razboi, am mai multi aliati:

1. Acest blog va fi partenerul meu tacut, "the silent partner". Imi voi propune sa expun zilnic aici ce mananc, ce exercitii fizice fac, ce stari ma incearca, etc...
2. Sotia imi va asigura suportul moral si sprijinul total
3. Muscle Maker Sports Center va fi partenerul meu tehnic - experienta antrenorilor si profilul exercitiilor fizice vor fi principala mea arma de atac
4. Dieta - nu-mi place deloc cuvantul "regim" :)  Orice exercitiu fizic este dublat cu succes de o alimentatie corespunzatoare.

Acesta ar fi inceputul. Sau...drumul sanatatii mele spre succes.