Asa cum am anticipat in prima postare, "atacul" meu asupra grasimilor are doua motivatii:
1. Eliminarea surplusului de kilograme.
Toata lumea a auzit despre faimosul IMC (indice de masa corporala), aceste trei litere puse parca in rolul unui judecator nemilos, incoruptibil, si care are intotdeauna dreptate. Sau, altfel spus, acest IMC estimeaza cam care ar fi sansele noastre sa apucam sa ne jucam cu nepotii, sa avem o batranete linistita, fara incidente de genul infarct, diabet si alte chestii "neimportante".
Ei, acest IMC, in cazul meu, nu a fost prea prietenos :). Daca ar fi sa imprumut cativa termeni juridici, m-as afla in situatia in care as fi nevoit sa fac inchisoare, dar cu suspendare. In termeni medicali, verdictul a sunat ceva de genul...supraponderal.
Optimistii ar spune, "eh, sigur, se poate si mai rau. Nu e chiar atat de grav". Pentru cei care se regasesc in aceasta categorie, acest blog nu li se adreseaza.
Am dat o cautare pe un motor de cautare, "supraponderabilitate". Practic, am vrut sa vad la ce riscuri ma expun. Bine, nu inseamna neaparat ca ma si pot imbolnavi, dar...sansele exista. La fel ca un CASCO pentru masina. Iata ce am gasit:
http://www.sfatulmedicului.ro/Obezitatea/supraponderabilitatea_7617
Nu vreau sa-mi inchipui cum arata lista asta pentru o persoana obeza sau care sufera de obezitate morbida.
2. Schimbarea alimentatiei
Ok, presupun ca am scapat de numarul de kilograme dorit. Prin activitate fizica, diete, etc. Cum ma mentin? Cum reusesc sa nu le pun la loc? Sunt doar cateva intrebari la care sper sa gasesc un raspuns si sa-l impartasesc aici.
Cred ca 85% din persoanele pe care le cunosc si au tinut un regim, la un timp extrem de scurt au cazut iar in "pacat". Practic, s-au autopacalit. Si-au pacalit inima, creierul, sanatatea.
Ei, adevarata provocare, pentru mine, cel putin, va fi aceasta parte. Pentru ca nu slabirea in sine este dificila, ci procesul de mentinere de dupa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu